28feb., 2023
    Blocajul emoţional sau bagajul emoţional

    Ți-ai făcut vreodată timp să urmărești oamenii din jurul tău? Dacă ai făcut-o, te-ai gândit la faptul că toată lumea are o lume emoțională interioară bogată. Fiecare este în centrul propriei povești, propriul jurnal al vieţii. Lumea din jurul nostru (și gândurile din capul nostru) declanșează reacții emoționale tot timpul. O mare parte din ceea ce facem este motivat de dorința de a schimba sau de a menține o stare de bine – ​​de a păstra sentimentele bune sau de a evita sentimentele rele.

    Ai avut vreodată nevoia să strigi la cineva care era enervant? Sau dorința de a oferi cuiva o îmbrățișare când era cu adevărat trist? Emoțiile ne fac să vrem să acționăm, iar emoțiile diferite ne ghidează spre diferite tipuri de acțiuni. Nu trebuie să acționăm în modul în care ne sugerează emoțiile, dar toată lumea a avut experiența de a dori să facă ceva. 

    Citește mai mult

     1,227 total views,  1 views today

    23feb., 2023
    Scrieţi-vă propria bibliotecă cu momente emoţionale într-o relaţie

    Atunci când lucrurile nu merg într-o relaţie, oamenii îşi fac deseori mustrări de conştiinţă sau îşi pun întrebarea: ”Oare am greşit cu ceva?”

    Ceea ce dăunează relaţiilor este faptul că oamenii nu comunică partenerului ceea ce îi deranjează, de teama de a nu fi respinşi, de teama singurătăţii, de teama de a nu fi abandonaţi, de un cumul de temeri care înrădăcinate din copilărie stau îmbrăţişate într-o continuă horă disfuncţională.

    Subiectele sensibile au nevoie de confruntare şi nu de a fi evitate. Vorbind despre problema care vă frământă, creaţi ocazia de a depăşi obstacolele care se află între voi.

    Vorbind despre sentimentele noastre creează o ocazie de a ne apropia unul de celălalt. Nu atacăm şi nu ne retragem. Ne arătăm disponibili şi dornici să înţelegem.

    Citește mai mult

     3,111 total views

    19feb., 2023
    Ce este Bournout-ul?

    Periclitată de sindromul bournout este o persoană care:

    1. pe parcursul mai multor săptămâni observă la propria persoană senzaţii puternice de epuizare
    2. prezintă o diminuare considerabilă a performanţei
    3. trăieşte experienţe de înstrăinare faţă de activitatea sa, faţă de colegi, precum şi faţă de instituţie
    4. suprasolicitarea emoţională generează o stare afectivă exagerată, care e insuportabilă

    Burnout-ul este o stare de epuizare fizică și emoțională. Poate să apară atunci când experimentați stres pe termen lung la locul de muncă sau când ați lucrat într-un rol epuizant din punct de vedere fizic sau emoțional pe o perioadă lungă de timp.

    Semne comune de epuizare:

    • Senzație de oboseală sau epuizare de cele mai multe ori
    • Te simți neputincios, prins și/sau învins
    • Senzație de detașare/singur pe lume
    • Având o perspectivă cinică/negativă
    • Îndoială de sine
    • Amâni sau îţi ia mai mult timp pentru a face lucrurile
    • Te simți copleșit
    Citește mai mult

     748 total views

    17feb., 2023
    De ce nu “trebuie”

    Viețile noastre sunt pline de „trebuie” și iar „trebuie”. Supradozele cu „trebuie” ne îndepărtează de sentimentul de alegere, libertate și autonomie.

    Cât de mult îl consumi pe „trebuie”? Dacă ai ţine o simplă socoteală, cam cât ar fi cantitatea? 5, 10, 50, 100 pe zi?

    Un astfel de model este descris ca un stil de gândire negativă, care poate duce la sentimente de anxietate şi depresie. Ele pot deveni automate şi nici măcar să mai fim conştienţi. Se contopesc atât de bine în viaţa noastră, că nici nu le mai ţinem socoteala, nu le mai observăm.

    „Ar trebui” şi „trebuie” sunt un tip de gândire alb-negru. Nu există zonă gri, nu există un loc de negociere. Uneori poate fi obositor şi te va îndepărta de la a te concentra pe ceea ce îţi doreşti cu adevărat în viaţă.

    Cum ne eliberăm de consumul/ supradozajul „trebuie”

    1. Analizăm, notăm, şi vedem cât de realiste sunt acele afirmaţii „ar trebui”, „trebuie”
    2. În loc să spunem: „Trebuie să aflu tot despre …”. Am putea înlocui cu „Am nevoie să ştiu cât mai multe informaţii despre… .”
    3. În loc să spunem: „Ar trebui să merg la sală în fiecare zi”. Am putea înlocui cu „Scopul meu este să merg la sală în fiecare zi”.
    4. În loc de „ar trebuie” și „trebuie”, fii realist și amabil cu tine însuți.

     225 total views,  1 views today

    12feb., 2023
    Tăvuţa cu întrebări– modularea emoţiilor

    Activitate terapeutică pentru gestionarea furiei

    Obiectiv – modularea emoţiilor

    Materiale: tavă cu cartonaşe colorate care conţin întrebări

    Procedură:

    *pasul 1

    – i se va prezenta copilului tava cu cartonaşele colorate

    *pasul 2

    – i se cere copilului să aleagă, pe rând, câte un cartonaş şi să citească cu voce tare întrebarea de pe cartonaş.

    – Întrebările de pe cartonaşe îl vor ajuta pe copil să conştientizeze că avem anumite gânduri care

    nu sunt bune, şi de aceea emoţiile noastre, de multe ori, ne fac rău în loc să ne ajute.

    Citește mai mult

     1,196 total views

    12feb., 2023
    Mâncatul compulsiv – ce este şi care este tratamentul

    Pentru ca o persoană să fie considerată un consumator compulsiv, trebuie să mănânce cantități mari de mâncare indiferent dacă îi este sau nu foame. 

    Mâncarea excesivă și compulsivă este situația în care cineva se simte obligat să mănânce atunci când nu îi este foame și care nu se poate opri când s-a săturat. 

    Afectează mai mulți oameni decât anorexia și bulimia și poate fi dăunătoare sănătății. Persoanele cu această problemă se descriu ca mâncători de confort sau dependenți de alimente, şi-apoi se simt vinovate.

    • mâncatul unei cantități semnificativ mai mari de alimente decât ar mânca majoritatea oamenilor în două ore.
    •  pierderea controlului asupra cantității de alimente ingerate
    •  mănânci până când simți disconfort;
    •  mănânci mai rapid decât ceilalți oameni;
    •  mănânci cantități mari de mâncare și atunci când nu simți o senzație fizică de foame;
    •  te simți trist, dezgustat sau foarte vinovat la sfârșitul mesei;
    •  mănânci singur pentru că ți-e rușine de cât de mult mănânci și nu vrei să fii văzut de ceilalți;
    •  te îngrijorează relația ta cu mâncarea;
    •  nu compensezi mâncatul compulsiv cu activități „purgative” precum: vomitat, luarea laxativelor, postit, exercițiu fizic excesiv.
    Citește mai mult

     711 total views

    11feb., 2023
    Dezintoxicarea emoţiilor şi gândurilor negative

    „Gândurile, sentimentele şi concepţiile sunt un produs secundar al experienţelor noastre. Când îmbrăţişăm viaţa cu iubire şi recunoştinţă, corpul stabileşte o legătură directă cu conştientul colectiv, dându-i-se posibilitatea astfel să facă ce face el cel mai bine – să vindece.

    Fiecare gând, fiecare sentiment şi fiecare concepţie pe care o avem reprezintă o piesă din propria lucrare de artă. Fiecare culoare a mozaicului are o semnificaţie, la fel ca şi fiecare simptom sau sentiment neplăcut prin intermediul căruia ne vorbeşte corpul.

    Vindecarea începe atunci când ne iubim pe noi înşine, necondiţionat. Simptomele sunt o expresie a negării nevoii de iubire de sine. Primul pas spre vindecare este de a accepta, în totalitate, cine suntem, în acest moment.

    Iubirea de sine nu e un sentiment de auto-indulgenţă sau de egoism. Iubirea de sine = acceptare, fără judecată, spre fericire = vindecare = echilibru. “ – Dr Darren Weissman

    Citește mai mult

     1,041 total views

    4feb., 2023
    „Another Self” – Un alt sine

    „Another Self” are stilul și ritmul unei telenovele clasice, care a fost echipată cu capcane moderne. Este un serial care este înrădăcinat în trecut și, în timp ce publicul îi vede pe actorii principali ca pe niște indivizi de vârstă mijlocie, aceste personaje sunt încă bântuite de traumele din tinerețe. 

    „Un alt Sine” se bazează profund pe ideea necesității personale de vindecare de traumele din trecut. Această serie leagă ideea că toate dificultățile și evenimentele traumatice pe care cineva le-a experimentat sunt închise, așteptând senzația sau mediul potrivit pentru a declanșa o amintire. Pe baza acestei idei, acest serial își vede personajele în poziții ale vieţii unde fiecare este nefericit. Din propria lor recunoaștere, ei sunt blocați în viața lor, incapabili să se elibereze de constrângerile și deciziile proaste pe care le-au luat. Și, mai deranjante sunt personajele din serial, blestemate să se găsească în cele mai proaste situații din cauza unor factori care nu țin de controlul lor. 

    Deciziile pe care le luăm în relațiile personale și temerile și grijile noastre intime au rădăcini în istoria noastră familială mai profundă și în structura noastră genetică? Traumele vechi trăite de strămoșii noștri sunt încă stocate în subconștientul nostru, chiar dacă nu le știm sau nu le amintim? Repetăm ​​inconștient tipare psihologice care au fost în familia noastră de generații? 

    Acestea sunt câteva dintre întrebările cheie explorate în profunzime în serialul Another Self care se difuzează în prezent pe Netflix.

    Another Self este un serial bine realizat, cu o cinematografie frumoasă, dialoguri strânse și pline de viață și personaje colorate, realiste. Mi s-a părut foarte plăcut și merită vizionat.

     Chiar dacă nu crezi în abordarea psihoterapeutică a Family Constellation, aceasta deține o noțiune foarte adevărată la bază:

    “Nu poţi fugi de trecut! Când vei înţelege şi vei îmbrăţişa viaţa, acceptând cine ai fost, cine eşti, fâcând pace cu trecutul, îţi va permite să trăieşti o viaţă plină de sens!”

    Another Self este o serie intrigantă prin faptul că elementul său tematic de bază se bazează pe tehnica psihoterapeutică a Terapiei cu constelații familiale.

    Dezvoltată de psihoterapeutul german Bert Ellinger în anii 1960, Family Constellation Therapy a fost popularizată în SUA de Mark Wollyn, a cărui carte It Didn’t Start with You, este prezentat în serie (ca material de lectură dat de Sevgi Adei). Premisa centrală a acestei abordări este că toți purtăm „traume moștenite” în subconștientul nostru, care decurg din evenimentele suferite de mama, tatăl nostru, bunicii sau alți strămoși. După cum a afirmat Wollyn, „Hellinger ne învață să împărtășim o conștiință de familie cu membrii familiei noastre biologice care vin înaintea noastră”. …”Evenimentele traumatice precum moartea prematură a unui părinte, a unui frate sau a unui copil sau un abandon, o crimă sau o sinucidere pot exercita o influență puternică asupra noastră, lăsând o amprentă asupra întregului nostru sistem familial timp de generații… așa cum repetă în mod inconștient membrii familiei… suferințele trecutului.”…”Hellinger crede că mecanismul din spatele acestor repetiții este loialitatea inconștientă… și îl consideră cauza multor suferințe în familii”.

     2,689 total views,  2 views today