Adâncire lirică

Imaginează-ţi
că e seară,
şi-asculţi
doar sunetul vocii,
e seară plăcută
de vară,
eşti tu…
legănându-ţi încet,
încet,
apropierea de trupul ei,
pe ritmul
unei singure respiraţii,
(tăcere)
respiră,
expiră,
relaxează-te,
lasă-te purtat
în nesfârşitul spaţiu,
spre inima ancorată,
spre ea…


Totul e calm,
eşti relaxat,
liniştit,
deprins din Cer,
în această călătorie
senzorială,
caldă,
căutând un tot,
părul ei,
buzele întredeschise,
foamea încălzită,
foc lăuntric,
dragostea…


O senzaţie fierbinte
se formează
pe fruntea ta
învăluindu-ţi tot corpul,
ca un val
de la gât
până la picioare,
hmm…
te scurgi cu pathos
în…

mângâieri,
joc şi taină,
abandonat în trupul,
ceas vrăjit,
făr’ de sfârşit.


Pătrunde
tot mai adânc
în jocul minţii,
nu încetini,
culege
parfumul pielii ei,
învaţă-l,
smulge-i gemete,
sorbind
dulcea petală,
cu geamăt,
atingeri de iubire,
noapte dulce
din voi,
nectar secret.

Sculptează
în inima ta,
fericirea,
cuvânt

cu noroc,
unu,
doi,
trei.

Lasă un răspuns

Înapoi sus
%d blogeri au apreciat: