Canapeaua în doi

Degete goale

pe florile lipite

de gura,

curcubeu mângâiat,

cu parfum dantelat

pe canapeaua cu dor,

în adânc,

adâncul muşcat

al unui vis de hârtie,

la un bal tolănit

într-un cer infinit

pe mâinile umerilor goi

în cearceaful discret

unde mierea şoaptelor

se scurge

în iubire verde,

verde coaptă,

ascunsă sub perne

îmblânzite de cuvinte

în sunete

pe pielea din ochii tăi.

Lasă un răspuns

Înapoi sus
%d blogeri au apreciat: