Fiecare zi e o operaţionalizare a unor variabile care au un rezultat semnificativ lăuntric. Fiecare zi are o densitate ce nu poate fi măsurată. Când mirosul libertăţii, miile de picături de ploaie ca într-o competiţie te ating, mozolindu-ţi părul, chipul, vântul care te cheamă într-o strânsă îmbrăţişare, tăcerea timpului care trece fără să-l simţi, străluceşti în amalgamul de gânduri pe care abia aştepţi să le transformi în cuvinte ca o nevoie de a alimenta pofta unei invitaţii la masa naturii.
Octombrie în palme, vin de noapte, vărsat pe palma întinsă, în şoaptă, ca la început. * Octombrie în palme, în timpul cules cuvânt, leac de toamna târzie, în tremur, nestrăbătut. * Octombrie în palme, suspin cu ploaia fierbinte, adânc, atât de îndrăgostit. * Octombrie în palme, parfum de must dezgolit …
Melancolie-n nori, vin dulce-n palmă, şi-n cearşaf poveşti cu urmă de toamnă. * În sufletu-ţi jurnal cu miros de dorinţe, pe gura deschisă stelelor, vin de mângâie suspin. * Deasupra gândurilor înconjurând cuvinte, unse cu şoapte de noapte pătată cu mătase. * Melancolie-n nori, vin dulce-n palmă, şi-n cearşaf poveşti …
Erau odată 3 elemente: naivitate, tărăgănare, valoare, fiecare purtând o culoare, albastru, roşu şi verde. Culori care se redescoperă, iar combinate cu alte culori prescriu metafore febrile. Prima dilemă: acril sau ulei? Acril – tango dureros la preţ redus Ulei – luciu tatuat cu emoţie A doua dilemă: paleta cromatică …
Dansează în povestea ta, fără să-ţi pese, fără să te schimbi, fii tu de mână cu vis, visele, şi sprijină-le pe tulpina sufletului tău, căci important eşti … tu, petală cu petală, devenind parfum de muşeţel, şi lasă-te primăvară doar de cei care … ştiu să te îngrijească, în plicul …
Ah! al tău, în pat, sânge fierbinte pe piele, sub piele, senzaţii pe buze, burete frânt în tine, ca o avalanşă, tresărire în dantelă, spumă de căpşuni abandonată în paharul suspinelor sorbite de mâini în creştere, spre extaz, delir fertil.
Îndrăgosteşte-te de dragoste croită multicolor, împlinită, cu zâmbetul ei desenat pe suflet răsărit liber pe colile cerului, dorinţe răsfăţate de Destin, într-un întreg care adoarme uşor… pe braţele tale, de regăsire nocturnă.
El caută prin gânduri, prin inima cu fluturi, prin şoaptele nocturne, vise scurse în romantism cu foc, cu dor, stropit cu apă sfinţită, să nu se piardă decât spre sinele cu iubire aşteptată în zece. * Zece răbdat cu încredere, ea să fie paharul cu vin, dulce sentimente, amândoi s-prindă …
A fost odată, ieri, un cuvânt, închis între nori, şchiopătând un dor. * Astăzi, cuvântul e doi, prezent, viitor, soare şi flori, eliberate de un ieri, dând naştere la dimineţi cu zâmbet şi culoare, spre vindecare. * Puterea stă noi, să ne desprindem!
Şoaptă fierbinte pe coapse, în patul nupţial, trezind apetit oral.
sunt dependentade zâmbet,de aripi reinventatedin struguri ciorchine,de mierea de albine,de neînțelesuriînțelese,de cuvintece leagă formede suspine,de tine în minte,de mine,o floare micuțăpe vârfuri.. .
