Dependența de muncă este considerată o problemă de sănătate publică, deoarece poate duce la rezultate negative și dăunătoare pentru sănătate.

Definiţie

Dependența de muncă (WA) se referă la „tendința stabilă a muncii excesive și compulsive”. A fost definită prin consens ca o dependență comportamentală are „se caracterizează prin pierderea controlului asupra activității de muncă și persistă pe o perioadă semnificativă de timp”.

Tipologii

După gradul de workaholism (Waine Oates, 1971):

• workaholicii inveteraţi (învechit, înrădăcinat), grad înalt de WA. Persoane care îşi propun standarde tot mai mari de muncă, exagerat de implicat, detestă alţi oameni care muncesc mai puţin considerându-i incompetenţi.

• workaholici convertiţi – implicare exagerată dar stabilirea orelor de lucru au capacitatea de a stopa apetitul de muncă. Se pot angaja şi în alte activităţi din aria vieţii.
• workaholici situaţionali – nu au personalitatea workaholicului veritabil, dar adoptă astfel de comportamente doar în unele situaţii fie datorită unei nevoi psihice interioare, fie din prestigiu.
• pseudoworkaholicii – îşi atribuie caracteristicile workaholicilor în faţa celorlalţi pentru a putea avansa pe scara puterii în cadrul organizaţiei. Ei sunt orientaţi spre putere şi nu spre productivitate

Conform varietăţilor de worhaholism Rohrlich (1981) stabileşte următoarele varietaţi de workaholici:

• workaholic ostil, furios – exteriorizează furia şi frica de respingere prin munca compulsivă, în loc să-şi exprime în mod natural şi direct frustrarea şi furia
• workaholic ruşinat – are stimă de sine scăzută şi obţine recunoaştere şi aprobare din dependenţa lui faţă de muncă
• workaholic culpabil – resimte puternic nevoia de a fi pedepsit cu ore nesfârşite de muncă şi sarcini dificile la locul de muncă
• workaholic obsesiv – are o pasiune pentru stricteţe, ordine, structură, pentru activităţi de muncă realizate corect, meticulos, conform tuturor cerinţelor

Consecinţe

Consecințele comune asupra sănătății mintale includ simptome psihosomatice:

• Probleme de somn
• Conflicte între viaţa de familie şi locul de muncă
• Satisfacţie scăzută cu viaţa
• Calitatea vieţii afectate
• Bunăstare precară

În afară de aceste consecinţe psihosociale, s-a demonstrat că WA este puternic şi constant asociată cu niveluri ridicate de depresie, anxietate, stres. Aceste consecinţe declanşează costuri mari la nivel individual, instituţional şi social.

Conform studiilor efectuate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) Workaholismul poate duce la o tulburare mentală și fizică. Deși se observă la ambele sexe, aceasta afectează în cea mai mare parte profesioniștii de sex masculin cu vârsta cuprinsă între 35 și 50 de ani, în profesii liberale sau în medii de conducere: directori, medici, jurnaliști, avocați, politicieni etc. Acești oameni își concentrează viața la locul de muncă și de obicei nu sunt conștienți de această problemă, fiind familia sau mediul social care suferă consecințele.

 931 total views,  1 views today